Exfolierea cu acid salicilic: pH acid sau neutru ?

Am început să scriu despre acest subiect, întrucât în exfoliantul la care lucrez mă gândesc foarte serios să folosesc și acid salicilic. Pentru mine, acesta este ideal pentru exfolierea pielii cu tendințe acneice, însă nu mă împac deloc cu ideea că multe persoane care îl vor folosi se vor irita datorită pH-ului acid. Opinia majoritară este că acidul salicilic, la fel ca alfahidroxiacizii, își pierde capacitatea de exfoliere la un pH peste 4, motiv pentru care aproape toate produsele existente acum pe piață sunt acide, cu un pH de 3 și ceva.

 

IRITAȚIA ÎNSOȚITĂ DE INFLAMAȚIE

Dacă nu știți deja de ce nu vreau ca un produs făcut de mine să irite pielea, vă spun acum: iritația, în afara expunerii la soare fără protecție, este probabil lucrul cel mai dăunător care i se poate întâmpla pielii noastre, deoarece ea este însoțită de inflamație, cauză importantă a îmbătrânirii premature a pielii... Aceasta se întâmplă mai ales în cazul iritațiilor repetate suferite de către piele, a căror urmare nefericită este o stare de inflamație cronică.

Inflamația din țesuturi (nu doar cele ale pielii, ci în tot organismul) este în primul rând o armă importantă a corpului nostru împotriva agenților patogeni și fără ea ne-ar omorî o banală infecție la deget ! Când se detectează prezența unui intrus (bacterie, etc.)  sau în cazul unei răni ce ar permite pătrunderea microbilor în organism, se dă alarma și la locul cu pricina se întâmplă o serie de procese ce urmăresc strict supraviețuirea. Astfel crește afluxul de sânge către zona în cauză, are loc activarea celulelor sistemului imunitar, se eliberează în țesuturi un număr mare de radicali liberi care să atace intrusul, iar o parte importantă din celulele sănătoase sunt din păcate distruse (pierderi colaterale ale războiului împotriva germenilor). În plus, inflamația (la fel ca expunerea la razele UV) activează anumite enzime din piele (metaloproteinaze) cu rol de reciclare a țesutului conjunctiv și astfel sunt distruse fibre de colagen și de elastină.

Iată de ce este atât de important să evităm inflamațiile ”evitabile” din piele (și nu numai). Mai ales în cazul tenului matur trebuie evitată inflamația, deoarece acesta se pare că are oricum metaloproteinaze în exces, care îi distrug țesutul conjuntiv și pe de altă parte sintetizează prea puține fibre noi de elastină și colagen, care să înlocuiască pierderile.

AFECTAREA BARIEREI  PIELII ȘI INFLAMAȚIA

Din păcate, exfolierea foarte eficientă afectează inclusiv bariera de protecție a pielii prin înlăturarea rapidă a straturilor de celule superficiale. Rezultatul este o piele mai fină și o sinteză crescută de colagen (mai ales în cazul folosirii alfahidroxiacizilor: glicolic, lactic) dar și iritație în multe cazuri și o barieră degradată. Urmarea este nu foarte îmbucurătoare, întrucât afectarea barierei pielii declanșează procesul inflamator iar pielea își pierde astfel din celulele sănătoase dar și din colagen și elastină ! În plus, pielea va fi mai uscată și predispusă la infecții și afecțiuni declanșate de factorii nocivi din mediu (alergeni, raze UV).

Iată de ce am încercat să aflu în ultimele luni dacă acidul salicilic neutralizat (prezent în produsul exfoliant cel mai adesea sub formă de salicilat de sodiu) își păstrează capacitatea de exfoliere în ciuda pH-ului mai ridicat, dar fiziologic și deci neiritant (în jur de pH 5,5-6).

EXFOLIAZĂ ACIDUL SALICILIC ȘI LA pH NEUTRU ?

Din fericire, da. Și nu vă povestesc acum despre testele făcute de mine, pentru că deși la mine acidul salicilic neutralizat a exfoliat decent fără a irita, aveam nevoie de dovezi bazate pe studii făcute de cei care se pricep la așa ceva. Faptul că eu nu am văzut urme de iritație, nu înseamnă că ele nu au existat la nivel celular sau că bariera de protecție a pielii nu a fost afectată într-o anumită măsură.

Cele două studii la care mă refer (le găsiți în bibliografie) au arătat că variația pH-ului influențează destul de puțin capacitatea de exfoliere a acidului salicilic, însă diferența majoră constă în faptul că în cazul exfolierii la pH neutru avem un nivel scăzut de iritație și de afectare a barierei pielii, în timp ce pH-ul scăzut irită și afectează bariera pielii în mod semnificativ.

În concluzie, eu personal cred că putem exfolia eficient cu acid salicilic formulat la pH fiziologic (5,5-6), dacă obiectivul urmărit este pur și simplu exfolierea. Sunt curioasă dacă voi folosiți produse cu acid salicilic (pH acid sau neutru) pentru exfoliere și ce efecte au acestea. Și evident nu mă supăr dacă îmi împărtășiți părerea voastră, chiar dacă nu sunteți de acord cu cele spuse de mine.

Să avem o seară frumoasă !

 

......................

BIBLIOGRAFIE

1. Nickoloff BJ, Naidu Y., Perturbation of epidermal barrier function correlates with initiation of cytokine cascade in human skin, în J Am Acad Dermatol. 1994 Apr;30(4):535-46., http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7512582

2. Mitsuhiro Denda, Ladonna C. Wood, Soheyla Emami, Cornelia Calhoun, Barbara E. Brown, Peter M. Elias, Kenneth R. Feingold, The epidermal hyperplasia associated with repeated barrier disruption by acetone treatment or tape stripping cannot be attributed to increased water loss în

Archives of Dermatological Research, Volume 288, Numbers 5-6, 230-238, http://www.springerlink.com/content/p15047634m525270/

3. Neena Philips, Susan Auler, Raul Hugo, and Salvador Gonzalez, Beneficial Regulation of Matrix Metalloproteinases for Skin Health în Enzyme Research Volume 2011 (2011), Article ID 427285, 4 pages, http://www.hindawi.com/journals/er/2011/427285/
4. Ladonna C Wood, Peter M Elias, Cornelia Calhoun, Janice C Tsai, Carl Grunfeld and Kenneth R Feingold, Barrier Disruption Stimulates Interleukin-1 Expression and Release from a Pre-Formed Pool in Murine Epidermis în Journal of Investigative Dermatology (1996) 106, 397–403, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8648167

5. Irritant contact dermatitis, DermNet NZ, http://dermnetnz.org/dermatitis/contact-irritant.html

6. S J Bashir, F Dreher, A L Chew, H Zhai, C Levin, R Stern, H I Maibach, Cutaneous bioassay of salicylic acid as a keratolytic în International Journal of Pharmaceutics (2005) Volume: 292, Issue: 1-2, Pages: 187-194, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15725565

7. E. Merinville, A. Laloeuf, G. Moran, O. Jalby, A. V. Rawlings, Exfoliation for sensitive skin with neutralized salicylic acid? în International Journal of Cosmetic Science Volume 31, Issue 3, pages 243–244, June 2009, http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1468-2494.2009.00501_2.x/abstract (un studiu ORIFLAME)

A treia câștigătoare a sondajului cu premii - Exfoliantul ...

Din seria: Ooops, I did it again ! Dragele mele, ma vad nevoita sa ma declar antitalent in ale Excel-ului, pentru ca am comis-o din nou si ma aflu acum cu o musca tzetze de toata frumusetea pe caciula !

In timp ce procesam in Excel lista participantelor la sondajul cu premii, am pierdut-o pe drum pe Miha.ela (FB: Mihaela Pojogu), careia i-am luat astfel sansa de a castiga una din cele 2 creme SpaRustica oferite ca premiu. Aceeasi patanie am "patit" la primul concurs organizat de mine pe Facebook, cand am sarit din greseala peste numele a 6 participante !!! Juriul este rugat totusi sa consemneze ca acum fapta este de 6 ori mai mica...

Dar, cum neatentia se plateste, ii sunt acum datoare Mihaelei cu un premiu de consolare, care m-am gandit eu ca nu poate fi altceva decat crema SpaRustica pentru care a participat de fapt la sondaj. Deci, draga Mihaela, te rog sa-mi accepti scuzele si sa trimiti la info [at] sparustica.ro numele cremei pe care ti-o doresti si adresa completa la care o poti primi cu Posta Romana !


Sa avem o seara frumoasa !

Câștigătoarele sondajului cu premii - Exfoliantul, cel mai bun prieten al tenului nostru.

Dragele mele, weekend-ul a venit cu o mică bucurie pentru două dintre participantele la sondajul organizat săptămâna trecută. Acestea au câștigat câte o cremă hidratantă SpaRustica, pe care și-o pot alege dintre cele 3 existente în gama actuală:

- Doyni (Facebook: Andrici Doina Elena) - nr. 28
- Mary (Facebook: Mariana Mari) - nr. 48

Felicitări câștigătoarelor și mulțumesc tuturor pentru participare și, mai ales, pentru comentariile foarte utile. Recunosc că majoritatea răspunsurilor au fost o surpriză pentru mine și am multe de învățat de la voi !

Dragă Doina, dragă Mariana, vă rog frumos să trimiteți un email la info [at] sparustica.ro cu numele cremei dorite și adresa completă la care o puteți primi cu Poșta Română.


.....................................................
Iată mai jos imaginile cu lista celor 65 de participante la sondaj (plus cele 3 fete care nu au furnizat ID-ul de Facebook, neputând astfel participa la tragerea la sorți) și cu cele două extrageri pe random.org:

 

Prea mult sebum? Ce este de făcut?

În contextul micului sondaj pe care l-am lansat săptămâna trecută referitor la metodele de exfoliere preferate de voi, Coconut mă întreba în comentariul ei dacă am ceva idei în legătură cu reducerea secreţiei de sebum, ea folosind cu succes măştile cu argilă de 3-4 ori pe săptămână şi, de asemenea, un exfoliant cu acid salicilic pentru curăţarea porilor... Răspunsul încerc să îl dau în acest articol, deşi, sincer vorbind, problema sebumului în exces este mult prea complexă pentru a putea spera că răspunsul meu va fi unul complet !

Ten lucios şi neprietenos cu fondul de ten, pori măriţi şi blocaţi, comedoane şi o pleiadă de alte mici "bucurii", iată cu ce se confruntă posesoarele unor glande sebacee hiperactive. Totuşi, înainte de a vă enumera câteva lucruri care pot reduce producţia excesivă de sebum, trebuie spus că sebumul nu este ceva nociv; dimpotrivă, acesta reţine apa în epidermă, care astfel nu se usucă şi îşi poate exercita funcţia de barieră de protecţie , iar în plus, sebumul protejează pielea de infecţiile cauzate de bacterii sau de ciuperci. Şi să nu uităm că tenul gras îşi păstrează mai multă vreme aspectul tânăr, tocmai datorită protecţiei oferite de sebum.


Acelea dintre noi "binecuvântate" cu glande sebacee hiperactive, ştiu că măsurile locale sunt esenţiale pentru a ţine în frâu neplăcerile cauzate de prea mult sebum (cu accentul pe exfoliere, pentru a preveni formarea de comedoane), dar din păcate efectul lor este unul temporar şi ele nu pot reduce activitatea glandelor sebacee. De asemenea, dacă sunt aplicate prea des sau se folosesc substanţe agresive pentru îndepărtarea sebumului de pe piele (cum este alcoolul), pielea se usucă excesiv şi apare un efect de "rebound": glandele sebacee produc o cantitate şi mai mare de sebum, luând astfel naştere un cerc vicios.

Tratamentele pentru care avem dovezi clare că reduc eficient producţia de sebum sunt cele bazate pe derivaţi de vitamină A (pe cale orală) sau care abordează cauza hormonală a acestui dezechilibru: excesul de hormoni masculini (în special testosteron) sau o sensibilitate exagerată a glandelor sebacee la prezenţa acestora. De asemenea, există teoria doctorului Lit-Hung Leung, care spune că o deficienţă de vitamina B5 poate explica excesul de sebum şi acneea.

1. TRATAMENTE HORMONALE ANTIANDROGENICE prescrise de către medic - acestea au eficienţă dovedită dar nu sunt recomandate oricărei femei, datorită efectelor secundare importante,  motiv pentru care sunt rezervate de obicei pentru cazurile severe de acnee

- contraceptive orale pe bază de estrogeni şi progesteron cu efect antiandrogenic - estrogenii captează testosteronul liber din sânge şi, în plus, inhibă producţia ovariană de hormoni masculini (cel mai cunoscut efect secundar al contraceptivelor orale este tromboembolismul, adică formarea unor cheaguri de sânge ce ne pot pune viaţa în pericol)

- glucocorticoizi în doză mică - inhibă producţia de hormoni masculini a glandelor suprarenale

- medicamente cu efect puternic antiandrogenic - spironolactonă, cyproterone acetate, etc.

2. DERIVAŢI DE VITAMINA A pe cale orală, (isotretinoin în Accutane / Roaccutane) sub supraveghere medicală, care sunt însă cunoscuţi pentru efectele secundare puternice, printre care afectarea permanentă a funcţiei glandelor sebacee, pielea şi ochii uscaţi, scăderea vederii nocturne, afectarea funcţiei hepatice. Aceştia inhibă proliferarea sebocitelor (celulele componente ale glandelor sebacee) şi sinteza lipidelor, având ca rezultat reducerea producţiei de sebum (uneori permanentă) şi chiar micşorarea glandelor sebacee; datorită efectelor adverse, ei sunt de asemenea rezervaţi pentru cazurile severe de acnee

3. TRATAREA SINDROMULUI OVARELOR POLICHISTICE, deoarece femeile afectate de acesta prezintă un nivel crescut al hormonilor masculini şi, implicit, glande sebacee hiperactive

4. VITAMINA B5 (acid pantotenic) - în ultimii ani a fost intens popularizată teoria doctorului Lit-Hung Leung, conform căreia secreţia excesivă de sebum se datorează atât unei diete bogate în grăsimi, cât şi unui metabolism deficitar al grăsimilor din organism datorat unei deficienţe de Coenzimă A (alcătuită printre altele din acid pantotenic), coenzimă implicată atât în metabolizarea grăsimilor cât şi în sinteza hormonilor sexuali. Doctorul Lit-Hung Leung citează un studiu clinic pe 100 de pacienţi de origine chineză suferind de acnee, care au primit zilnic o mega-doză de acid pantotenic şi a căror secreţie de sebum a scăzut considerabil ca urmare a tratamentului. Deşi dozele mari de acid pantotenic sau doze mai mici de pantetină (o formă mai activă biologic decât acidul pantotenic) nu par a avea efecte secundare importante, există persoane care după luni sau ani de zile de folosire a acidului pantotenic în mega-doză, cu rezultate foarte bune în tratarea excesului de sebum şi a acneei, acuză efecte secundare precum depresia sau căderea părului.

Concluzia mea în urma celor citite este că merită încercat, dar este total nerecomandat să iniţiaţi un astfel de tratament fără supraveghere medicală, iar medicul probabil vă va sfătui să însoţiţi acidul pantotenic (sau pantetina) de un complex de vitamine B, pentru a preveni eventuale dezechilibre !

5. ZINC - suplimente orale de zinc chelat (simple sau în combinaţie cu Vitamina B2) par a fi benefice pentru reducerea secreţiei de sebum

6. MĂSURI LOCALE:

Există studii recente care demonstrează că aplicarea locală de creme/geluri cu 5% spironolactonă (antiandrogen, vezi mai sus) reduc eficient secreţia de sebum, fără efecte secundare.

De asemenea, un studiu japonez din 2006 demonstrează că aplicarea de Zinc PCA 1% (zinc legat de un acid organic, PCA care se regăseşte sub formă de săruri de Na şi K în factorul natural de hidratare din piele) scade secreţia de sebum, datorită inhibării enzimei 5 a-reductază, responsabilă de activitatea glandelor sebacee. Studiul este al unei companii japoneze producătoare de Zinc PCA, de unde şi prudenţa cu care trebuie tratată această informaţie.

Aplicarea locală de 2% nicotinamidă (o formă de vitamina B3) într-un studiu japonezo-american a demonstrat de asemenea reducerea cantităţii de sebum din piele după 4 - 6 săptămâni de folosire.

O veste bună pentru noi, adepţii cosmeticii naturale, este că acidul gamma-linolenic (GLA) aplicat local poate reduce secreţia de sebum androgeno-dependentă, datorită inhibării enzimei 5 a-reductază, conform unui studiu din 1997. Afirmaţia se referă totuşi la aplicarea acidului gras în forma sa liberă şi nu spune dacă uleiurile vegetale care îl conţin în cantităţi semnificative (borago, seminţe de coacăze, luminiţa nopţii) au acelaşi efect, dar eu cred că merită să încercăm! De asemenea, extractul de urzică este folosit în mod tradiţional pentru reglarea secreţiei de sebum şi există anumite studii care arată efectul său inhibitor asupra enzimei 5 a-reductază. [Late edit: Uitasem să amintesc de uleiul de jojoba: din experienţa multor persoane care îl folosesc pentru a reduce secreţia de sebum, aflăm că acesta, având o compoziţie asemănătoare sebumului nostru, poate să "păcălească" glandele sebacee dacă este aplicat pe piele, iar acestea produc mai puţin sebum].

În ceea ce priveşte aplicarea de substanţe astringente (de exemplu oxid de zinc sau extracte vegetale bogate în tanini precum cel din scoarţă de hamamelis virginiana sau urzică), degresarea cu alcool, săpun sau agenţi tensioactivi (precum detergenţii), spalatul des al pielii chiar şi cu apă simplă sau aplicarea de măşti pe bază de argile absorbante, acestea sunt utile şi eficiente pe termen scurt în ceea ce priveşte reducerea cantităţii de sebum din piele. Din păcate, dacă se degresează prea tare şi prea des pielea, se ajunge la escaladarea situaţiei datorită efectului de "rebound", care face ca glandele sebacee să producă o cantitate şi mai mare de sebum.

7. PREPARATE COSMETICE MATIFIANTE - acestea ţin sub control aspectul tenului prin substanţe ce absorb uleiurile pielii, iar aici putem include şi şerveţelele absorbante.

La final, vă mărturisesc sincer că-mi propusesem să scriu un articol mic-mic, ca răspuns la întrebarea lui Coconut... Mda, se pare că eu şi articolele mici suntem iremediabil incompatibile! Oricum, sper că am reuşit să schiţez câteva metode (mai mult sau mai puţin accesibile) de combatere a excesului de sebum cu care se confruntă tenul gras, fără să vă plictisesc.

Spor la matifiat şi să avem o seară minunată de Martie !

.......................

BIBLIOGRAFIE

* Precizez că nu am o pregătire medicală, iar informaţiile din acest articol se bazează pe sursele urmatoare:

1. Sebum, http://www.dermnetnz.org/acne/sebum.html

2. Hormonal treatment, http://www.dermnetnz.org/treatments/antiandrogens.html

3. Isotretinoin, http://www.dermnetnz.org/treatments/isotretinoin.html

4. Laura J Savage, Alison M Layton, Treating Acne Vulgaris: Systemic, Local and Combination Therapy, http://www.medscape.com/viewarticle/726464

4. Botond Szabo, Antiandrogenic effect of isotretinoin: Is the retina involved in mechanism of action?, http://www.medical-hypotheses.com/article/S0306-9877(07)00256-3/abstract

5. Lit-Hung Leung. M.D., A Stone that Kills two Birds: How Pantothenic Acid Unveils the Mysteries of Acne Vulgaris and Obesity, http://orthomolecular.org/library/jom/1997/pdf/1997-v12n02-p099.pdf

6. Berardesca E, Gabba P, Ucci G, Borroni G, Rabbiosi G., Topical spironolactone inhibits dihydrotestosterone receptors in human sebaceous glands: an autoradiographic study in subjects with acne vulgaris, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2972662

7. Yamamoto A, Ito M., Topical spironolactone reduces sebum secretion rates in young adults, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/8935338

8. Califano L, Cannavò S, Siragusa M, Girardi R., Experience in the therapy of acne with topical administration of spironolactone as an antiandrogen, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/2150020

9. Nutrients for Healthy Skin: Inside and Out, http://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/features/skin-nutrition?page=4

10. Acne, http://www.umm.edu/altmed/articles/acne-000001.htm

11. Naoko Mikami and Naoya Yamato, Demonstrating effects of zinc PCA, http://www.personalcaremagazine.com/Print.aspx?Story=1877

12. Draelos ZD, Matsubara A, Smiles K., The effect of 2% niacinamide on facial sebum production, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16766489

13. Liang T, Liao S., Growth suppression of hamster flank organs by topical application of gamma-linolenic and other fatty acid inhibitors of 5alpha-reductase, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9242500

Exfoliantul, cel mai bun prieten al tenului nostru

SONDAJ CU PREMII (reloaded)

Acum câteva săptămâni am făcut un sondaj în care vă întrebam despre demachiantul pe care îl folosiţi. Ei bine, răspunsurile voastre mi-au fost de mare ajutor în încercarea de a formula un demachiant eficient dar blând cu pielea şi m-am decis să abordez într-un mod la fel de interactiv un alt produs la care lucrez de câteva zile: exfoliantul pentru ten.

A devenit deja un truism afirmaţia că o exfoliere regulată, care nu irită pielea previne aspectul tern, uscat al tenului şi este deosebit de benefică pentru tenul cu tendinţe acneice şi pentru cel matur. Mai mult, prin exfoliere permitem ingredientelor active din produsele cosmetice să pătrundă în piele, iar acest lucru se vede imediat în gradul crescut de hidratare a acesteia.

Eu îmi doresc să concep un produs cât mai natural cu putinţă, care să exfolieze eficient şi să nu irite pielea feţei. Aceasta va fi o încercare mai dificilă decât formularea demachiantului, deci vă rog să mă ajutaţi puţin răspunzând la trei întrebări în cadrul acestui sondaj.

Premiile oferite: 2 creme naturale SpaRustica pentru hidratarea tenului.

Cele două câştigătoare vor fi alese prin tragere la sorţi prin intermediul site-ului random.org iar fiecare poate să îşi aleagă câte o cremă hidratantă dintre cele 3 existente în acest moment în gama SpaRustica: Cu bujori în obrăjori, Dor de apă sau Sora Soarelui.

Aici chiar nu mă aştept să am ca participanţi reprezentanţi ai sexului "tare", dar ce ar fi viaţa fără surprize?

Perioada de desfăşurare: 15 - 22 Martie 2012

 

Iată şi condiţiile de participare:

1. Vă rog să vă împrieteniţi cu pagina de Facebook a SpaRustica dând Like (asta dacă nu suntem deja prieteni...) şi să răspundeţi într-un comentariu scurt la următoarele trei întrebări:

2. Ce produs de exfoliere a tenului folosiţi? Sunteţi mulţumite de el?

3. Cât de des şi cum îl aplicaţi?

4. Aţi suferit reacţii neplăcute în urma folosirii acestuia (iritaţie, uscăciunea pielii, etc.)?

IMPORTANT: Vă rog să specificaţi în comentariu inclusiv user-ul de facebook.

Abia aştept să citesc comentariile voastre şi îmi va face mare plăcere să premiez câştigătoarele!

Să avem o seară minunată!

O porţie de polifenoli pentru pielea mea, vă rog ! Şi o salată de fructe pentru mine...

Din ciclul să consumăm hrană sănătoasă şi plină de antioxidanţi, pentru a preveni boala... Cam acelaşi lucru îl fac pentru pielea noastră compuşii fenolici din plante, incluşi în produsele cosmetice: în general ei nu repară neapărat problemele deja existente, cât mai ales întârzie apariţia temutelor semne de îmbătrânire datorate în mare parte expunerii la soare! Atât consumaţi pe cale orală, cât şi aplicaţi pe piele, majoritatea au efecte antioxidante, antiinflamatoare, antimicrobiene şi de protecţie a vaselor de sânge, dar găsim printre ei şi câteva "vedete" cu abilităţi mai deosebite, care, conform unor studii de laborator, merg până la protecţie împotriva osteoporozei şi a cancerului.


Polifenoli din ceai verde

Trebuie să vă mărturisesc că polifenolii din extractele de plante, împreună cu acizii graşi şi fitosterolii din uleiurile vegetale sunt motivul principal pentru care a apărut acum ceva timp gama de creme naturale SpaRustica... Eram fascinată de efectele lor asupra pielii, iar acum îmi dau seama că am atins doar tangenţial acest domeniu incredibil şi mai am o mulţime de lucruri de descoperit şi, de ce nu, multe alte formule de încercat... 

Încerc să vă povestesc aici câte ceva despre beneficiile aduse pielii de către compuşii fenolici din plante dar şi despre cum ar trebui aceştia incluşi în produsele cosmetice pentru a fi eficienţi, întrucât se ştie că o mare parte dintre ei sunt extrem de instabili în prezenţa luminii, a căldurii şi a oxigenului.

Efectele asupra pielii

Majoritatea compuşilor fenolici din plante au acţiune antioxidantă şi antiinflamatoare, care la nivelul pielii se traduce printr-un efect antiîmbătrânire. Astfel, aceştia previn degradarea structurii pielii deoarece protejează fibrele de colagen şi de elastină (de exemplu acidul elagic din rodie şi acidul tanic din frunze de stejar) şi împiedică oxidarea lipidelor pielii, procese induse în principal de expunerea la soare, care generează radicali liberi şi procese inflamatorii.

De asemenea, câţiva din aceşti compuşi fenolici au o puternică acţiune depigmentară, de albire a pielii: arbutina din strugurii ursului, acidul p-coumaric din frunzele de ginseng, acidul ferulic din orezul, grâul şi ovăzul integral, aloezina din aloe vera, catehinele din ceaiul verde, binecunoscutul resveratrol din afine şi struguri negri, acidul elagic din rodie şi ceai verde şi, nu în ultimul rând, flavonoizi precum quercitina din ceapă, moracina M6 extrasă din frunzele de dud alb, centaureidina din coada şoricelului sau izoliquiritigenina din rădăcina de lemn dulce.

Demn de amintit este şi efectul pozitiv asupra vaselor de sânge al flavonoizilor, compuşi fenolici foarte răspândiţi în rândul plantelor (fructe, legume, ceai verde şi negru, vin roşu, etc.). Aceştia întăresc pereţii capilarelor şi pot atenua probleme ale pielii precum cearcănele sau cuperoza, iar dacă sunt consumaţi intern au un efect favorabil asupra vaselor mari de sânge, atenuând chiar varicele picioarelor (este foarte cunoscut medicamentul Detralex, ce conţine fracţii flavonoidice purificate şi este recomandat în boala varicoasă).

Chiar au compuşii fenolici efecte benefice odată incluşi în preparatele cosmetice?

Permiteţi-mi să vă prezint întrebarea care mi-a provocat cele mai multe insomnii în ultimii ani... Răspunsul este din păcate greu de dat, întrucât compuşii fenolici se regăsesc în plante atât într-o formă activă biologic cât şi sub forme inactive, în proporţii ce diferă de la o plantă la alta. Astfel, extractele vegetale conţinute în produsele cosmetice vor păstra doar o parte din efectele pozitive demonstrate prin studii clinice sau de laborator ale compuşilor fenolici izolaţi, în funcţie de proporţia de forme active biologic prezente în acestea. O veste bună o reprezintă totuşi faptul că pielea noastră conţine enzime capabile la rândul lor să transforme o parte din compuşii fenolici inactivi în forma lor activă biologic, la aplicarea pe piele a extractelor.

Şi ca lucrurile să fie şi mai complicate, forma activă a acestora este mai mult sau mai puţin stabilă la temperatură, lumină sau oxigen, ceea ce face greu de estimat capacitatea antioxidantă sau antiinflamatoare a preparatului cosmetic formulat cu extracte vegetale. Un exemplu binecunoscut este cel al catehinelor din ceaiul verde, care se regăsesc în natură sub forma activă biologic, dar se degradează extrem de repede dacă sunt adăugate într-o formulă cosmetică.

Ce soluţii avem ? Prezenţa unor antioxidanţi în produsul cosmetic şi ambalarea acestuia în recipiente opace şi care nu permit contactul cremei/gelului/unguentului cu aerul cresc şansele ca o mare parte din compuşii fenolici prezenţi să nu fie degradaţi înainte de a ajunge în piele. În ultima vreme industria cosmetică propune însă renunţarea la extractul vegetal şi vine cu soluţia încapsulării compuşilor fenolici purificaţi, în forma lor activă, cea mai populară metodă de încapsulare fiind lipozomii, care protejează şi transportă adânc în piele aceste substanţe benefice. Personal cred că aceştia sunt foarte utili şi mi-ar plăcea să îi includ în produse care targetează anumite probleme ale pielii, însă alături de extractele vegetale. Ar fi păcat să renunţăm la pleiada de fitonutrienţi (inclusiv alţii decât compuşii fenolici), care se găsesc în diversele extracte din plante, chiar dacă nu putem şti sigur cât de puternică este acţiunea acestora !

Dacă aveţi o părere vis-a-vis de subiect, mi-ar face plăcere sa o citesc ! Şi da, ştiu că iar am comis-o în ceea ce priveşte lungimea postului; cred că de vină este ceaiul verde băut mai înainte, cu toţi polifenolii lui...

La final, vă urez dragi doamne şi mame o zi minunată de 8 Martie ! Să fim iubite !

......................

BIBLIOGRAFIE

1. Felipe Jimenez, Thomas F Mitts, Kela Liu, Yanting Wang and Aleksander Hinek, Ellagic and Tannic Acids Protect Newly Synthesized Elastic Fibers from Premature Enzymatic Degradation in Dermal Fibroblast Cultures, în Journal of Investigative Dermatology (2006) 126, 1272–1280. doi: 10.1038/sj.jid.5700285

2. JEN-WEN LIN, HSIU-MEI CHIANG, YI-CHUN LIN AND KUO-CHING WEN, Natural Products with Skin – Whitening Effects în Journal of Food and Drug Analysis, Vol. 16, No. 2, 2008, Pages 1-10

3. Marimuthu Srinivasan, Adluri R. Sudheer, and Venugopal P. Menon, Ferulic Acid: Therapeutic Potential Through Its Antioxidant Property în J Clin Biochem Nutr. 2007 March; 40(2): 92–100, doi: 10.3164/jcbn.40.92
4. Aude Munin and Florence Edwards-Lévy, Encapsulation of Natural Polyphenolic Compounds; a Review în Pharmaceutics 2011, 3, 793-829; doi:10.3390/pharmaceutics3040793
5. Jin Dai and Russell J. Mumper, Plant Phenolics: Extraction, Analysis and Their Antioxidant and Anticancer Properties în Molecules 2010, 15, 7313-7352; doi:10.3390/molecules15107313

6. P.D. MIER, JOSÉ J.M.A. VAN DEN HURK, Lysosomal hydrolases of the epidermis în British Journal of Dermatology, Volume 93, Issue 1, pages 1–10, July 1975

 

Câştigătoarele concursului Folosiţi demachiant special pentru machiajul rezistent la apă ?

Bună seara dragele mele,

Vă mulţumesc mult pentru participarea la concurs şi mai ales pentru comentariile voastre ! Acestea îmi sunt de un real ajutor în acest moment, când mă străduiesc să formulez demachiante naturale eficiente şi care nu irită pielea. Sper ca la primăvară, când vor fi gata (încă nu ştiu exact luna) veţi avea ocazia să le testaţi.

Am avut 37 de comentarii participante, dintre care 33 au luat parte la tragerea la sorţi. Din păcate, nu am putut lua în considerare 4 comentarii, care nu au furnizat ID-ul de Facebook, conform condiţiilor de participare la concurs şi anume:

• anca ionela
• Florina
• alabala (deşi am avut adresa blogului personal, nu am găsit nici aici ID-ul de FB)
• Tantza

Şi, conform Random.org, cele două participante care au câştigat câte o cremă antirid de zi Oglindă Oglinjoară de la SpaRustica sunt:

4.        ank_adaus - FB: ankadaus alexandrescu

15.    Anonim - FB: Raluca Rlk

Felicitări !

Aştept de la voi un email la info@sparustica.ro cu adresa la care doriţi să trimit cu Poşta Română crema Oglindă Oglinjoară. Şi evident, aştept cu nerăbdare feedback-ul vostru despre cremă după ce o folosiţi o perioadă !

Să avem o seară minunată !

.................................................................
Iată şi lista participantelor la tragerea la sorţi:

 

1.       Geta - FB: Geta Alexiu

2.       ANdreea - FB: Andreea Popa

3.       Gina Cristiana - FB: Cristiana Gina

4.       ank_adaus - FB: ankadaus alexandrescu

5.       speranta – FB: micsa speranta

6.       cry_filo - FB: Cristina Iacob

7.       coco – FB: Oprea Cami

8.       turlacu mirela - FB: Turlacu Spanu Mirela

9.       Alina - Fb - Loredana Alina

10.   mld luminita - FB: mld luminita

11.   Camelia - FB: Enascut Camelia

12.   Irina - FB: Irina Angel

13.   Alina Vladu - FB: Alina Vladu

14.   Anonim - FB: Geangu Elena Irina

15.   Anonim - FB: Raluca Rlk

16.   Anonim - FB: Millikutsa Kidoo

17.   Anonim - FB: Sabina Gaujaneanu

18.   Anonim - FB: Cristina Lupu

19.   Catalina Sora - FB: catalina Sora

20.   ANDREEA GABRIELA - FB: ILAS ANDREEA GABRIELA

21.   Anonim – FB: Sargu Cristina Ecaterina

22.   v_tina - FB: Vale Tina

23.   andra katerina - FB: andra katerina

24.   Anonim - FB: Ramona-Liana Gogoci

25.   martienii – FB: miki

26.   Melinda Zerkula - FB: Melinda Zerkula

27.   Anonim - FB- Flo Florina

28.   Anonim - FB: Nourescu Claudia

29.   Anonim - FB: Nicoleta Caea

30.   Anonim - FB: Ioan Maria

31.   Anonim - FB: karla Bianca Ionesi

32.   Oana – FB: Oana Catalina

33.   AnaVasilescu – FB: Ana Maria